În vizită la Nicolae Ceaușescu

Pentru cei ce nu știu cine a fost Nicolae Ceaușescu, vom face mai întâi o scurtă introducere a acestuia.

Nicolae Ceaușescu (n. 26 ianuarie 1918,Scornicești, Olt, România – d. 25 decembrie 1989, Târgoviște, Dâmbovița, România) a fost un dictator român, secretar general al Partidului Comunist Român, șeful de stat al Republicii Socialiste România din 1967 până la căderea regimului comunist, survenită în 22 decembrie 1989.

Ceaușescu a construit masiv blocuri pentru noua clasă muncitoare, venită la oraș în speranța unui trai mai bun: numai între 1981-1985 s-au dat în folosință peste 750.000 de apartamente. Pe unul dintre șantierele lui faraonice, zeci de soldați aleargă în martie 1989, lângă Piața Muncii.

Casa Ceaușescu” a fost pentru un sfert de secol (1965 – 1989) reşedinţa privată a soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu, şi a copiilor acestora, Nicu, Zoia şi Valentin. Ridicată la mijlocul anilor 60 și cunoscută în epocă drept obiectivul “Palatul Primăverii”, locuința a fost mărită între anii 1970 – 1972.

Pentru proiectarea reşedinţei familiei Ceauşescu a fost preferat arhitectul Aron Grimberg-Solari (n.1928). Arhitectura palatului este completată de ansamblul peisagistic conceput de arhitectul Robert Woll (dealtfel şi principalul designer al mobilierului reşedinţei) şi de inginerul peisagist Teodosiu. “Casa Ceaușescu” surprinde atât prin spațialitate, volumetrii echilibrate, cât și prin decorul interior luxos, confortabil, datorat arhitecților Robert Woll și Agrippa Popescu. Pentru ornamentele interioare din lemn ale camerelor reședinței s-au folosit esențe de lemn, de diverse culori, autohton (stejar, paltin, cireș, nuc) și exotic (mahon, trandafir, cireș canadian).

În incinta expoziției se regăsește o impresionantă colecție de tablouri semnate de Octav Băncilă, Camil Ressu, Rudolf Cumpăna, Dumitru Ghiață, George Baron Lowendal precum și o mulțime de tapiserii lucrate manual, plus un mare număr de mozaicuri realizate manual de prof. Olga Porumbaru și prof. Florin Pârvulescu.

Gazdele de astăzi ale casei Ceaușescu devenite între timp muzeu, vor ca vizitatorii să vadă cum a trăit și omul Ceaușescu, în intimitatea sa, dincolo de șeful de stat atât de cunoscut în România și în afara țării. Ce pasiuni avea, ce-i plăcea să facă în casă, cum se instruia în particular, ce colecție de artă a strâns în locuință.

Pentru vizitatorul care vrea să vină la casa Ceaușescu pe jos, trebuie să știe că de la stația de metrou Aviatorilor, se traversează Calea Dorobanților, Piața Charles de Gaulle și Bulevardul Primăverii. Câteva sute de metri, până la numărul 50, unde se află Palatul Primăverii, fosta reședință a familiei Ceaușescu.

În epoca lor, doar anumite persoane puteau să se apropie de ”obiectivul Palatul Primăverii”. Acum, nimeni nu-ți mai strigă să treci pe celălalt trotuar, ba chiar poți intra nestingherit, ca un om obișnuit, în ceea ce a fost cândva cea mai păzită casă din România.

Primele vile, toate cu parter și etaj, din această zonă a Bucureștiului au fost construite în anii ’30. Cei dintâi care au locuit aici, oameni educați, și-au botezat noul cartier Primăverii.

În 1948, după ce puterea politică a fost preluată de comuniști, aceștia au dat, după model sovietic, legea naționalizării. Printre cei cărora li s-au confiscat atunci bunurile, s-au aflat și proprietarii vilelor din Primăverii. Ei au fost obligați să plece din casele lor care au fost luate de stat.

Liderul comunist din acea perioadă, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a decis ca fiecare dintre cei cu funcții importante în Partidul Comunist să primească o vilă în Primăverii unde să locuiască alături de familie. În acest mod, toți au fost adunați într-un singur loc și au putut să fie supravegheați ușor. Din acea perioadă și până în decembrie 1989, când regimul Ceaușescu a fost înlăturat, peste 50 de vile din cartierul Primăverii au fost ocupate de oameni din nomenclatură.

În 1965, după trei zile de la moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu a fost numit șef de stat al Republicii Socialiste România. El a ales Palatul Primăverii ca viitoare reședință și a cerut arhitecților să modifice clădirea în așa fel încât să fie pe placul lui și al soției. La sfârșitul lucrărilor, suprafața Palatului Primăverii a fost de două ori mai mare față de ceea ce s-a construit pentru Gheorghe Gheorghiu-Dej, deoarece Elena Ceaușescu a dorit, printre altele, ca toți cei trei copii să aibă propriile lor apartamente.

Un scurt tur prin „Palatul” Primăverii

Suprafața palatului este de aproape 5000 de metri pătrați. La parter și la etaj sunt peste 80 de încăperi, dintre care în turul de 45 de minute se trece, destul de repede, prin aproape 50. În subteran, mai sunt alte zeci de clădiri, mai exact 88.

Crama era un spațiu menit relaxării la un pahar cu vin – din anii ’80, când a fost diagnosticat cu diabet, Nicolae Ceaușescu bea rar și doar un pahar de vin sec, fără zahăr.

În cei 24 de ani cât a fost președinte, Nicolae Ceaușescu a primit peste zece mii de cadouri fie de la președinți, fie de la diferite personalități. Cele mai valoroase au fost date atunci Muzeului de Istorie, iar celelalte s-au aflat în patrimoniul statului.

În Palatul Primăverii, Nicolae Ceaușescu avea și birou de lucru și primea deseori oaspeți din alte țări. Pe pereții din biroul lui Nicolae Ceaușescu sunt tablouri ale unor pictori români, Gheorghe Pătrașcu, Octav Băncilă, Camil Ressu, Rudolf Cumpăna, Dumitru Ghiață.

În funcție de camere și de gusturile celor care le-au locuit, mobilierul a fost realizat în stiluri diferite. Apartamentul lui Valentin Ceaușescu era în stil Renaștere, Zoia a preferat stilul Ludovic al XVI-lea, iar mezinul, Nicu, a ales stilul englezesc. Fiecare apartament are o suprafață generoasă și e format din dormitor, living, sală de baie. Elena Ceaușescu a avut amenajat un apartament de zi, format din dormitor și living, cu mobilier în stil Ludovic al XV-lea.

Renovată și reamenajată, din anul 2016 fosta reședință a familiei Ceaușescu poate fi vizitată.

• Palatul Primăverii nu a fost proprietatea familiei Ceaușescu, ci a statului. Era administrată prin Gospodăria Comitetului Central al Partidului Comunist Român.
  • În interior, se pot face fotografii fără flash. Filmarea este interzisă.
  • Vizita se poate face doar cu ghid.
  • În palat pot fi văzute tapiserii flamande meșterite de veacuri, covoare din mătase, candelabre impresionante din cristal de Bohemia și Baccarat.
  • Este în top 5 cele mai vizitate locuri din București.