Palatele din România sunt, sau ar trebui să fie cunoscute cel puțin la nivel european de orice cetățean, datorită istoriei lor, datorită rolurilor lor importante în găzduirea diverselor celebrități ale istoriei și, de asemenea, datorită frumuseții fiecărui Palat în parte.
Palatul Brukenthal – Avrig
Construit între anii 1778 respectiv 1788, de către baronul Samuel von Brukenthal, Palatul Brukenthal este una dintre cele mai însemnate și mai populare construcții baroce de pe teritoriul țării noastre. Dotat cu o curte interioară impresionantă, camere destinate oaspeților, camere de zi, birouri, toate aceste încăperi împărțite pe cel de-al doilea etaj, palatul Brukenthal surprinde cel mai mult prin impresionatelor colecții de artă și prin biblioteca de mari dimensiuni cărora le servește ca scop etajul al doilea. Fiecare cameră în parte era tapițată cu hârtie de altă culoare, de la modele cu păsări exotice, la modele cu tufișuri și flori.
Palatul Mogoșoaia
Construit la aproximativ 15 kilometri distanță de București, Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia reprezintă o destinație turistică impresionantă, deoarece îmbină istoria pitorescului obiectiv turistic cu un minunat cadru natural. In imediata vecinătate a Palatului se pot vizita biserica, construită cu 12 ani înaintea palatul, dar și domeniul întins, pe care puteți lua un picnic, sau puteți face plimbări cu barca pe lac.
Palatul primăriei – Oradea
Palatul primăriei din Oradea a fost construit la începutul anilor 1900, urmându-se cu sfințenie planurile arhitectului Kálmán Rimanóczy. Datorită poziției sale, fiind situat în piața centrală a municipiului, dar și pe malul Crișului Repede, palatul este extrem de impozant și, prin asimetria în planul construcției, această clădire îmbină perfect stilul eclectic și renascentist. Însă construcția care taie cu adevărat respirația este un turn cu ceas, înalt de aproape 50 de metri. Orologiul, care cântă Marșul lui Iancu la ora exactă, a fost martorul ambelor războaie mondiale. La o privire mai amănunțită, se poate observa faptul că pe cadranul ceasului se păstrează și azi urme de gloanțe din vremea celui De-al Doilea Război Mondial, conform spuselor Primăriei Oradea.
Palatul Parlamentului – Bucureşti
Palatul Parlamentului, cunoscut și sub denumirea de Casa Poporului, a fost plănuit încă din vremea regelui Carol al II-lea potrivit istoricilor, dar realizarea propriu zisă a lucrărilor nu a început până în anii 1980, în plin regim comunist, sub conducere lui Nicolae Ceaușescu. Palatul impresionează nu doar prin dimensiunile sale, ci și prin povestea construcției sale. Pe suprafața pe care este construită astăzi Casa Poporului, înaintea sa existau cartiere întregi, ce au sfârșit prin demolare, pentru a permite construirea Palatului. Din acest cartiere demolate, peste 40.000 de oameni care locuiau în zonă au fost relocați. De asemenea, istoria sa ne spune că un subiect de mândrie al Casei Poporului este faptul că a reprezentat cel mai mare șantier din București, însă știați că pentru construcția ei s-au folosit 20.000 de oameni. Palatul Parlamentului a fost finalizat în 1997 și are o suprafață de 365.000 de metri pătrați, cu peste 1.100 de camere, 12 etaje, dar și niveluri subterane.
Palatul Culturii – Iași
Palatul Culturii din Iași a fost construit între anii 1906 – 1925, după planurile arhitectului Ion Berindey, în incinta fostei curți domnești medievale a Moldovei. Turnul central al clădirii zgârie norii la o înălțime de 55 de metri și a adus, pe vremea aceea, renumele Palatului pentru statutul de cea mai veche și înaltă clădire a timpurilor respective. Deși în trecut a fost utilizat ca Palat al Justiției și Administrației, acum frumoasa clădire este sediu al celor mai importante muzee din regiune, care ridică considerabil bunul renume al Palatului, pe lângă mobilierul și instalațiile de lux, scările superbe din marmură, detaliile arhitecturale și sălile impozante. Cu un diametru de peste trei metri, ceasornicul Palatului este un orologiu cu trei cadrane, care, la fiecare oră fixă, cântă Hora Unirii.
Palatul administrativ – Arad
Palatul administrativ din Arad a fost construit în intervalul 1872 și 1875, fiind în prezent sediul primăriei municipiului. Planurile de proiect ale Palatului administrativ au fost lucrarea arhitectului Achner Odon, fără măiestria căruia, clădirea nu ar fi fost astăzi cea mai reprezentativă clădire a Aradului. Monumentul istoric cu planul în forma literei U a fost dotat cu un turn central cu o înălțime de 54 de metri, al cărui orologiu a fost adus din Elveția în anul 1878 și din care se aude faimoasa Oda Bucuriei, de Ludwig van Beethoven.
Palatul Victoria – București
Palatul Victoria, care adăpostește astăzi sediul Guvernului României, a fost construit în anii 1930, conform planurilor arhitectului Duiliu Marcu (1885-1966). Construcția palatului a început în 1937 și a fost dusă la sfârșit în 1944. Din cauza loviturilor pe care le-a suferit în timpul bombardamentului din 1944, lucrările au fost reluate și finalizate în 1952. În planul inițial, fațada sa principală, la fel ca și cele laterale, era îmbrăcată cu plăci de marmură de Carrara, și, pe cele două plinuri laterale, avea panouri decorative sculptate din același material. În urma bombardamentului din 1944, însă, cele două panouri au fost înlăturate, iar fațada principală a fost refăcută din plăci de travertin.
Palatul Baroc – Timișoara
Celebrul Palat Baroc al Timișoarei datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Partea interesantă a istoriei acestui palat este faptul că a fost proiectat de un arhitect necunoscut. Desigur, acest fapt nu îi neagă frumusețea și măiestria, motiv pentru care în prezent este sediu al Muzeului de Artă. De-a lungul traseului său prin istorie, Palatul Baroc a adăpostit Oficiul Minier, Casieria Militară, Prefectura, administrația Voivodinei sârbești și a Banatului timișean, administrația comitatului Timiș, a fost gazda comandamentul trupelor sovietice staționate în oraș și Institutul Agronomic. O parte extrem de tristă a istoriei sale este faptul că a fost lăsat în paragină în anii comunismului, dar soarele a ieșit din nou pentru Palatul Baroc când, după căderea Comunismului, a fost restaurat apoi, de la sfârșitul anilor 1980. În prezent este unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din Timișoara.
Comentarii